Dragi ciclisti, dragi sibieni care iubiti natura si tineti la sanatatea voastra si a copiilor vostri, cititi pe Ora de Sibiu in original, adresa Ordinului Arhitectilor adresata Consiliului Local Sibiu:
Noi ne mindrim sa-i avem printre prieteni pe arhitectii sibieni!
Doamne ajuta!
Update: puteti citi mai jos in format text scrisoarea deschisa a OAR, Filiala Sibiu (pdf – text, OCR automat):
Filiala Teritorială
Sibiu-Vâlcea Ordinul Arhitecţilor din România
Str. Dr. Ion Raţiu nr. 4 Sibiu
Tel./fax: 40 269 21 52 51
Vâlcea Tel / fax: 40 250 73 65 82
e-mail: oarsib(at)clicknet.ro
www.oarsbvl.ro
Nr. 211791-18.09.2009
Stimate domnule Primar, stimaţi consilieri
Vă transmitem un punct de vedere al Ordinului Arhitecţilor din România referitor la planul urbanistic zonal „Ansamblu rezidenţial şi dotări complexe Dumbrava Sibiului” situat în municipiul Sibiu, str. Pădurea Dumbrava nr 20.
Proiectul propune realizarea unui cartier de locuinţe cu aproximativ 1300 de apartamente pe terenul fostei fabrici de covoare Dumbrava. Această conversie funcţională a sitului (din industrie uşoară în altceva, neindustrial) este corectă din perspectiva economică şi urbanistică, iar realizarea unui cartier rezidenţial cu minime dotări este, cu amendamente şi chiar dacă nu soluţia ideală, compromisul cel mai favorabil între interesul privat al investitorului şi interesul public al locuitorilor oraşului. O variantă interesantă pentru situl în discuţie, însă mai puţin realistă în absenţa promovării ei de către proprietarul (privat) al terenului, este amplasarea unei funcţiuni publice de agrement de tipul celor conexe proiectului de ştrand municipal care se doreşte a fi amplasat ceva mai în amonte.
în sensul celor expuse mai sus vă prezentăm câteva argumente şi instrumente ştiinţifice care trebuie să guverneze planificarea urbană propusă prin documentaţia de urbanism prezentată:
Interesul public:
Impactul unui cartier rezidenţial trebuie studiat la nivelul unui sector de aşezare (sau a întregii localităţi, după caz), mai ales pentru situaţii cu impact semnificativ asupra utilizării unei porţiuni de ţesut urban, asa cum este cea de faţă. Documentaţia urbanistică prezentată nu prezintă disfuncţionalitatea indusă de traficul atras de cartierul rezidenţial pe toată zona Căii Dumbrăvii, de care este dependent în totalitate accesul în cartierul propus. Dezechilibrul este evident în defavoarea interesului public al locuitorilor oraşului. Vă propunem medierea acestui potenţial conflict urbanistic prin dezvoltarea unei tipologii noi (şi necesare) de locuire la nivelul oraşului, de exemplu prin realizarea de locuinţe individuale sau semicolective de standard foarte ridicat, de tip vila extraurbana (POT „”<"" 7-8%, CUT ""<"" 0.25). Această tipologie va impune un număr mult redus de apartamente şi ca urmare un impact global mult diminuat, concomitent cu o creştere apreciabilă a standardului de locuire creat. Rentabilitatea economică a acestei tipologii de locuire este afirmată şi dovedită de exemple internaţionale multiple!
Traficul:
Studiul de fundamentare cu privire la trafic nu este doar un indicator al poluării mediului, ci mai mult decât atât, un indicator urbanistic relevant pe o porţiune extinsa din ţesutul urban constituit deja sau planificat. Lipsa concluziilor relevante conduce la apreciarea superficiala si grav dăunătoare a valorii de utilizare a cartierului (privita ca valoare urbanistica si, consecutiv, economică). Rezolvarea acestei probleme se poate gasi exclusiv prin adresarea ei cu profesionalism marcat de o serioasa deontologie profesională;
Tipologia de ocupare rezidenţială propusă:
Conversia funcţională prezentată propune realizarea unui tip intensiv de ocupare rezidenţială (cu clădiri P+20 = H~65m) ceea ce înseamnă că vom avea o pădure în care se trăieşte colectiv, mod de viata net inferior locuirii individuale, acceptabil in centrele marilor conurbatii ca fiind „de lux” exclusiv datorita poziţiei fata de centru. La nivelul percepţei exterioare avem de-a face cu o evidentă agresare a percepţiei vizuale a zonei de agrement a Pădurii Dumbrava. în acest sens vă supunem atenţiei următoarea analiză (rapid de făcut si verificat): distanta de la subzona L1 (P+20) pana la extremitatea sud-vestica a luminişului (zona publica) a Muzeului Civilizaţiei Tradiţionale – Astra este de 600m, in capătul opus al luminişului, la Cârciuma din Bătrâni (pol funcţional al zonei publice a Muzeului) 900m. Cortina de stejari (la vârsta de 200 ani pot ajunge la ~25-30m inaltime) care se interpune privirii spre cartierul propus este situată la ~300m de primul bloc. Astfel, deasupra coroanei copacilor (presupunând ca aceştia se conserva) din capătul Muzeului se vad etajele peste 15, de la Cârciuma din Bătrâni cele peste etajul 11. Atragem atenţia asupra faptului că vizibilitatea clara a ochiului uman variază de la 70-100km in zone cu aer curat (montan, dupa ploi etc.) pana la 30-50km in vecinătatea oraşelor (dependent de gradul de poluare atmosferica) excluzând fenomenele meteorologice (ceata, pacla, ploaie, furtuna etc). Rezolvarea disfunctiei vizuale planificate, din perspectiva conservării si punerii in valoare a patrimoniului cultural naţional (Muzeul este clasat ca ansamblu in grupa A – de importanta naţionala cf. LMI 2004), se poate gasi prin reducerea regimului de inaltime maxim admis la 25-28m (P+8). luând in considerare faptul ca arborii desfrunziţi conferă in sfertul superior al coroanei o mascare insuficienţa a clădirilor văzute din Muzeu. în mod similar se poate analiza şi percepţia din alte zone ale Pădurii Dumbrava, drumul de acces, etc;
Impactul asupra Pădurii Dumbrava:
Documentaţia prezintă realizarea a aproape 4 ha de subsoluri la o adâncime estimată de 6-7m (inclusiv fundaţii), reprezintă peste 45% din suprafaţa terenului in cauză. Modificarea evidenta a nivelului pânzei freatice superioare (necesară „alimentării” rădăcinilor) afectează distructiv o zona semnificativa din pădurea învecinată. „Colectarea si decantarea cursului de apa ce străbate terenul” ridica un semn de intrebare asupra legalităţii demersului (a se vedea Legea apelor, de ex.) asa cum este acesta ilustrat in titlul 2.5.5. Masuri PSI -Cerinţa C – Securitate la incendiu, precum si asupra impactului acestei acţiuni asupra ecosistemului pădurii. Acestea sunt doar câteva exemple, rezolvările sunt variate şi necesita o abordare profesională exhaustivă ca fundamentare a studiului;
In concluzie, considerăm că este absolut necesar ca politica de dezvoltare imobiliara planificată prin documentaţia prezentată să fie revăzută în concordanţă cu necesităţile urbanistice proprii dezvoltării durabile a oraşului şi corelată cu Planul Urbanistic General al Sibiului, aflat în faza finală a elaborării sale.
In speranţa că veţi ţine cont de aceste observaţii şi veţi lua măsurile care se impun,
cu deosebită consideraţie,
arhitect Gabriel Roşca
preşedinte Filiala Sibiu Vâlcea a O.A.R.
Nicolae Serban 